Ma numesc Turismul Romanesc,
Am deschis usa si mi-a fost destul de greu sa ma comport onest si primitor. Parca cineva ma oprea sa îmi salut oaspetele cu placere si sa il poftesc in casa cu mare drag. Eram anchilozat si neputincios. Cred ca imi lipseau o multime de eforturi inca nedepuse, lectii neinvatate, aveam prejudecati si ceva frustrari. Dar am încercat si mi-a iesit ceva. Nu foarte ok, dar lucrez la asta. M-a intrebat daca am o cafea , desi trebuia sa intuiesc ce ar putea sa ma întrebe. Am raspuns cam rece si nepregatit. Ulterior mi-am facut autocritica dar trecuse momentul si n-am avut prea mult ce îndrepta.
Totusi mi-am amintit ca oaspeții sunt importanți – la un curs pe care l-am facut, un trainer mi-a tot repetat ca oaspetele e sângele viu al serviciilor in ospitalitate etc . Parca îmi veneau toate vorbele lui in cap. A fost bine pentru mine si am trecut cu bine momentul. Mi-a fost mai greu atunci când oaspetele era langa mine si nu am inteles ce vrea cu adevarat , mi-a depasit nivelul meu de engleza☺☺☺ , si parca eram iesit din uz, incercam sa ii răspund dar cineva ma oprea sa il ajut cu adevarat. A inteles disconfortul meu in comunicare si a zâmbit usor in colțul gurii parca asigurându-ma ca nu ar fi o problema. M-am dus repede la prima oglindă din back office si am tresărit cand ma priveam. Era o fața de personaj frumos , trăsăturile îmi erau frumoase, chiar frizura era proaspătă si la moda, liniile fetei parca imitau dealurile australiene iar buzele desi tremurau putin îmi aminteau de forfota marilor orase europene. Am stat ceva timp in fata oglinzii. Incepuse sa imi placa forma fetei. Era frumoasa, calda , dar parca nu o mai vazusem . Era ca o vedeta locala inca necunoscuta pe plan international. Si m-am studiat atent, întrebându-ma ce nu merge atunci când sunt in fata clienților. Vreau sa imi iasa multe dar ceva ma opreste, parca nu sunt eu. As vrea sa îmi fie mai usor sa ma laud prietenilor ca ma descurc mereu in fata tuturor oaspetilor, si nu o zic doar asa, dar am fost si lăudat si chiar au zis de bine de mine. Mi-am scos buletinul din buzunar sa ma identific in acest vis nebun. In acelasi timp cineva ma chema la cafeaua de dimineata. Da. Asta era. Imi citeam numele si incercam sa ma dumiresc.Numele era frumos>> Turismul, si prenumele>> Romanesc. Dar nu mi-l schimb. E ok. Pot sa il fac sa para si mai simpatic. Ma gândesc. La cafea îmi stabilesc strategia. Ca sa zic asa.
#turismulromanesc,#consultantahotel,#Ma numesc Turismul Romanesc
(Punctele de vedere și opiniile exprimate în acest blog sunt strict ale autorului)