În interiorul grupurilor de oameni, manifestările acestora sunt posibile ca rezultat al unui complex de gesturi posibile datorate experientelor directe cât și indirecte.

Autoconservarea ca si comportament instinctiv specific , are un rol mai mult de protecție individuală în relația cu ceilalti. Dacă la grupul de lucru colegii își manifestă instinctele de autoapărare, acest fapt nu este suficient pentru dezvoltarea unui concept unitar de muncă în grup.

Este nevoie și de experiențele personale, trecute prin filtre de recunoaștere și probe intrinseci pentru ca ele să fie exprimate în cele mai potrivite momente și pentru atingerea unor scopuri comune.

Ordinea interioara din organizatie reprezinta doar o parte de reguli care ajuta la construirea unui sistem corect de valori.

O parte importantă în inducerea acestor reguli la nivel de firma o deține legea. Prin acțiuni legislative și intervenții punctuale prin actiuni de corijare ( presupuse ca fiind elaborate si in sprijinul muncii depuse de oameni) se pot ajusta corect acele inadvertențe provocate de instinctele de autoconservare care ne determină să luăm decizii pripite.

Daca un angajat stie că este ușor de ieșit dintr-o firmă fără a da socoteală la ce a făcut sau nu a făcut, atunci el va acționa în umbra legilor date ca si scut instinctiv , dar mai mult prin emoțiile de autoconservare, de autoapărare.
Acest proces de schimbare a unei companii cu alta trebuie să fie inteles ca un proces care presupune un întreg lant de situatii. Sunt multe persoane angrenate în aceste mișcări de migrare de la un pol la altul si in cele mai complexe relationari.

Legile pot regla aceste mișcări browniene,  care intr-un mediu de resurse umane pot afecta mecanisme importante care dezvoltă sectoare economice importante, inclusiv industria ospitalitatii.

#despre miscarile din turism