Suflul acelora din horeca se simte ca la un bolnav gata să moară. Putem aprecia că pacientul n-are medicamentul la patul capului. Cei mai vocali din breaslă încearcă să atragă atenţia reprezentanţilor administraţiei de vârf, să ieşim din situația care devine din ce în ce mai grea. O întrebare se impune: Cine va mai dori să facă parte din acest atât de complex şi fragil business? Angajatii din horeca.

Avem de ceva vreme o problemă serioasă cu recrutarea tinerilor în hoteluri şi restaurante. Nu îi găseşti foarte uşor, însă ce s-a constatat în procesul de recrutare de până acum a fost dezinteresul făţiş al acestora, motivând salariile mici şi mediul de lucru neclar, adică ore lucrate vs. ore promise. Angajatii din horeca.

Schimbarile

Şi atunci, mă întreb. Ne vom pricopsi oare cu o problemă şi mai serioasă odată cu aceste lupte de reintegrare a fenomenului turistic în circuitul economic al ţării? Tinerii vor fi de trei ori mai reticenţi în a lucra pentru un hotel sau restaurant. Iar dacă o vor face, scopul o să fie de simplă rampă de plecare. Cu perioade scurte ca angajat, și doar pentru a pleca în altă parte. Nu e prima dată când se întâmplă acest fenomen, totuşi acum, odată cu actuala imagine de văduvă neglijată, horeca va suferi enorm la capitolul integrarea oamenilor în corpul său de muncă.

Speranţele unui job de perspectivă în horeca trebuie să fie reale. Tânărul, pe lângă un mediu curat de lucru şi un salariu normal, vrea şi o siguranţă a locului de muncă pe un termen predefinit de propriile sale calcule. Credit la bancă, familia, studiile sunt principalele argumente de ordin subiectiv. Ori în acest moment, horeca le transmite mesajul clar că nu este tocmai domeniul fericit unde poţi să îţi desfăşori activitatea pe termen mediu, lung. Nu vă bazaţi pe noi, că nu suntem parte din planul solid al economiei!

Şi atunci, ce e de făcut?

Imaginea unei persoane sau a unui domeniu de activitate se referă şi la ţinută, la determinare şi prestaţie. O persoană bine îmbrăcată atrage atenţia celorlalţi. Aşa şi horeca, stabilită ca domeniu de activitate. Trebuie să aibă ţinută, să îşi prezinte în continuare imaginea de calitate. Pentru clienţi, disputa dintre cele două părţi, horeca şi administraţie, nu contează mai deloc. Ei oricum vor să îşi petreacă timpul liber undeva şi o vor face indubitabil.

Dar ce ne facem cu forţa de muncă din ce în ce mai reţinută, mai debusolată şi lipsită de interes după toate cele văzute până acum. Că până la urmă, turismul în toată splendoarea tehnologiei, are nevoie de fizicul uman. Îl vrea acolo, în recepţie, la masă, pe terase. Şi îl vrea încrezător.

angajatii din Horeca

Horeca trece printr-un moment istoric, acum îşi prezintă acreditările. E de prisos o evaluare a fenomenului turistic fără să luăm în calcul componenta cea mai importantă a sa: capacitatea de revigorare a omului. Soluții sunt, mai ales că nevoia de socializare acceptă mici compromisuri, adică spații diferite față de cele clasice, distanțe mai mari între oameni, servicii adaptate la noile măsuri de protecție.